19.11.04

Beton si prejudecati
Sunt tare. Am alergat azi cei 4,5 km in 41 de minute. Anton cu capu' de beton ! He,he...

TONA !! Striga glasul ascutit al nevesti," te-ai scrântit ? Unde vrei sa te duci la ora asta, nu vezi ca e lapovitza ? Ia-ti macar lanterna cu tine." Betonul ma impiedica insa, premeditat, sa-mi iau Maglite-ul cu mine. Sunt usor excitat de senzatia tare care ma asteapta... Sa alergi prin padure noaptea, in bezna... Hm, cum o hi ? In tara straina, cu teroristi explozivi la toate colturile, dupa fiecare copac... Macar sunt sigur ca pe aici nu sunt ursi!
Dintr-un punct de vedere am fost dezamagit. Injectia de adrenalina pe care o asteptam s-a dovedit a fi apa de ploaie, amestecata cu transpiratie. Ceea ce numim noi, in Ro, carare prin padure, este aici un drum asfaltat. In intuneric nu am putut sa evit baltoacele dar n-am dat in nici o groapa ! La un moment dat am intâlnit o pereche, el si ea. Cei doi aveau lanterna si erau insotiti de doi dulai, in lesa. Le-am simtit frica la auzul tropaitului meu. Le era frica ca ma rupe câinii si ca ma plateste nou. Die sind lieb, sie wollen nur spielen ! I-am salutat scurt, de la distantza: n'Abend ! Nu mi-au mirosit accentul de Siebenburgen. Asta nu mi-as fi iertat-o niciodata. De ce ? Nu pentru ca mi-e rusine ca sunt român ci pentru ca as fi fost sursa, Big Bangul unei noi prejudecati : Românii alearga noaptea prin paduri !! Si asta tocmai acum când vrem sa ne integram in Europa Unita !


Un comentariu:

Vote Zunft Kölsch ! spunea...

http://www.dallasnews.com/sharedcontent/dallas/sports/marathon/images/marathon_800x600_2.jpg